Arcul de Triumf

Minunatele cetăți și biserici fortificate ale Transilvaniei

Turnul cu Ceas Sighisoara

A fost weekend! Ce altfel am fi putut să facem decât să mai descoperim locuri de poveste din România? Era o dorință de-a noastră mai veche să mergem la Viscri și Biertan pentru că nu fusesem niciodată și aflasem foarte multe lucruri minunate despre acestea. Însă, pe traseu ne-am mai oprit și în alte locuri deoarece pur și simplu nu am avut cum să le ignorăm. Am avut în plan să plecăm pe la 8:30, dar am ieșit din Brașov cu o oră întârziere. Nu a fost nici o problemă deoarece am avut destul timp pentru a vedea tot ce ne-am propus, ba chiar în plus.

Latte-le machiato de dimineață a fost de fapt cappuccino pentru că ni s-a greșit comanda, însă am trecut repede peste acest minor incident și ne-am continuat excursia fiind mai mult amuzați, însă promițând că nu ne vom mai opri niciodată acolo.

Viscri

Am mers pe DN 13 până în Rupea (de unde se vede Cetatea Rupea superb), după care am făcut stânga și am intrat pe DJ 105A spre Dacia. Acest drum județean este foarte prost, plin de gropi pe care chiar nu ai cum să le ocolești. Sunt 5 km, iar chiar înainte de a intra în Dacia se face un drum la dreapta (DJ 104L) care chiar dacă este neasfaltat este mult mai bun decât drumul de pe care tocmai ieșisem. Nu sunt indicatoare pe această parte dinspre Brașov, doar dacă mergeți până în Bunești. Însă noi am fi ocolit pe această rută, iar gps-ul ne-a dus perfect.

Ajunși aici parcă ne-am întors cu câteva sute de ani în urmă. Satul este foarte frumos, cu case în stil săsesc, cu oameni primitori. Partea rea a civilizației parcă stă departe de acest loc unde chiar te simți rupt de aproape orice ține de zilele noastre. Doar bolizii turiștilor te trezesc la realitate și îți dai seama că de fapt ești în secolul XXI.

După ce am oprit mașina am mai mers puțin pe jos, iar fortificația începea să se întrezărească printre copaci. Am plătit intrarea și am început să intrăm prin toate încăperile zidurilor. Multe dintre ele sunt inaccesibile din cauza deteriorării. Apoi am intrat în biserică și apoi am urcat în turn. Acest lucru l-am făcut pe proprie răspundere, după cum scrie pe un afiș de acolo. Însă, a meritat din plin. Și în plus, nu e chiar atât de riscant. De sus, satul și împrejurimile se văd foarte frumos. Am coborât apoi și am intrat într-un mic muzeu al istoriei cetății și am urcat într-un alt turn. Personal, iubesc foarte mult să urc în turnulețe, mai ales datorită peisajelor, dar și datorită scărilor care sunt în tunele și spațiul este foarte îngust. Mă fascinează, n-am ce să zic.

Am ieșit apoi din cetate și ne-am mai plimbat un pic prin sat. Ne-am întâlnit și cu Gică Craioveanu. Foarte de treabă omul. Am făcut și câte o poză cu el și am și vorbit un pic. Ne-a lăsat o impresie minunată toată experiența.

Tarife de vizitare:
Adulți: 4 lei
Studenți: 2 lei
Copii: gratis

Program vizitare:
Zilnic: 10:00 – 13:00, 15:00 – 18:00

Citește și: 
Viscri, satul unde turiştii sunt de 30 de ori mai mulţi decât localnicii
Viscri, satul-vedetă al Transilvaniei

Saschiz

Am continuat apoi pe DJ 104L spre Sighișoara pe un drum la fel: neasfaltat, însă fără gropi. În Bunești am reintrat pe DN 13, iar după câțiva kilometri după ce am intrat în județul Mureș, în fața noastră, pe un deal se înălța Cetatea Țărănească Saschiz. Am văzut-o de fiecare dată când am trecut pe acolo (adică de foarte foarte multe ori), dar niciodată nu am avut timp să oprim. Acum însă, nu a mai fost așa. Chiar dacă nu plănuisem o vizită acolo, de ce să nu mergem? Timpul era acum prietenul nostru.

Așa că am oprit și am întrebat câțiva localnici cum se ajunge la cetate. Foarte amabili ne-au explicat că nu se poate merge cu mașina decât până la un anumit punct (un stâlp mare de energie electrică pe care îl veți vedea cu siguranță), iar de acolo doar pe jos, pe o cărăruie destul de îngustă și nu prea evidentă. Drumul însă este într-o stare cam proastă și este îngust, pe o parte și pe alta fiind buruieni care, din păcate ne-au zgâriat un pic mașina. Deci mare grijă.

Am lăsat mașina chiar lângă stâlpul de curent, iar de acolo, în aproximativ 10-15 minute de urcat am ajuns la cetate. Este o ruină părăsită, iar în interior nu veți găsi nimic decât vegetație. Însă merită timpul și efortul, atât pentru a a vedea fortăreața pe interior, cât și pentru priveliștea pe care o veți avea asupra împrejurimilor.  După ce am făcut câteva poze am coborât și ne-am continuat drumul către Biertan.

Nu se percepe nici o taxă de intrare și se poate vizita oricând Cetatea Saschiz.

Biertan

Dorința de a ajunge la Biertan era foarte mare. În special pentru a vedea prima yală din lume și camera unde erau închise cuplurile care doreau să diverțeze. Astfel s-a ajuns la performanța de a nu divorța nimeni în acest sat timp de 300 de ani.

Biserica fortidicată se află chiar în centrul satului, ridicată pe o colină. Se vede foarte frumos. Am parcat chiar lângă ea, într-o parcare fără plată și am intrat. Din păcate, se renovează și majoritatea încăperilor și turnurilor sunt închise. Așa că nu vă recomandăm să mergeți în viitorul apropiat pentru că nu prea veți avea ce să vedeți. Doar interiorul bisericii, unde se află și prima yală din lume, chiar în partea stângă cum priviți spre altar. Este cel mai mare altar din Transilvania și prezintă 28 de tablouri cu scene biblice.

Se mai poate vizita și camera în care erau cuplurile care doreau să divorțeze. Aceasta este o cameră mică și are un singur pat, o singură farfurie, un singur tacâm și o singură cană. Aici erau închise perechile care doreau să divorțeze timp de 2 săptămâni, timp în care cei doi trebuiau să împartă totul, astfel având timpul și locul perfect pentru a se împăca. Se zice că în aproape 300 de ani, toți care au ajuns în această cameră din cauză că doreau să divorțeze s-au împăcat și au rămas împreună.

Cam atât am putut vedea, din păcate. Așadar, înainte să mergeți, sunați și întrebați dacă s-au terminat lucrările pentru că sunt sigur că va fi mult mai spectaculos decât este acum. În prezent, cam nimic ieșit din comun decât prima yală din lume, altarul bisericii și camera împăcării.

Tarife de vizitare: 
Adulţi, grup, elevi, studenţi, pensionari: 8 lei

Ghidaj: română, germană, engleză
Ghidaj inclus în preţul biletului

Program:
Luni-Vineri: 10.00 – 13.00, 14.00 – 19.00
Sâmbătă: 10.00 – 13.00, 14.00 – 17.00
Duminică: 10.00 – 13.00, 14.00 – 19.00
pauză de masă între orele 13:00 – 14:00

Citește și:
Prima yală din lume
Biertanul, locul unde nimeni nu a divorțat timp de 300 de ani

Sighișoara

Un pic dezamăgiți am plecat din Biertan spre Sighișoara. Am mai fost de multe ori aici, însă parcă niciodată nu e de ajuns. Este cu adevărat perla medievală a Transilvaniei. Aici am vizitat Turnul cu Ceas, Camera de tortură, Biserica din Deal, Scara acoperită, Cea mai veche școală din Sighișoara, Casa Venețiană, străduțele cu casele frumos colorate și restul obiectivelor din cetate. Am rămas din nou cu o părere bună despre acest oraș minunat, și am plecat spre casă.

Program de vizitare:
Vara: 15 mai-15 septembrie
Luni: închis
Marți-Vineri: 09.00-18.30
Sâmbătă-Duminică: 9.00-17.30

Iarna: 16 septembrie-14 mai
Luni: închis
Marți-Vineri: 9.00-15.30
Sâmbătă-Duminică: 10.00-15.30

Tarife de vizitare:
Turnul cu Ceas:
Adulți: 12 lei
Elevi, studenți: 3 lei

Camera de Tortură:
Adulți: 4 lei
Elevi și studenți: 1 leu

Biserica din Deal: 3 lei

Biserica Mănăstirii: 3 lei

Cea mai veche școală din Sighișoara: donație, cât vrea fiecare

Citește și:
Sighișoara
Turnul cu Ceas din Sighișoara
Casa Venețiană