Cutremurul din 14 octombrie 1802

14 Turnul_Coltei 14 octombrie 1802

Astăzi se împlinesc 211 ani de la cel mai puternic cutremur care a zguduit teritoriul actual al României. Seismologii susţin că acea mişcare tectonică, în timpul căreia s-a dărâmat celebrul Turn al Colţei din Capitală, ar fi avut magnitudinea de 7,9 grade Richter. Interesant este faptul că aproape jumătate din cele mai puternice seisme din ţara noastră, de peste 7 grade, cu epicentrul în Vrancea, s-au produs în octombrie şi noiembrie!

Despre cutremurul din 1977 se vorbeşte ca fiind cel mai distructiv. Nu a fost însă şi cel mai puternic seism petrecut în România. Un altul, care a zguduit ţara noastră în urmă cu exact 211 ani, pe 14 octombrie 1802, a avut o intensitate mai mare pe scara Richter. N-a făcut la fel de multe victime precum cel din ’77 pentru că atunci nu existau clădiri înalte.

Vă prezentăm astăzi lista celor mai mari 10 seisme care au avut loc pe teritoriul României din secolul al XIX-lea încoace.

  1. 8 august 1681 - un cutremur cu magnitudinea între 7 şi 8 grade Richter are loc în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino.
  2. 31 mai 1738 - în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, o însemnare grecească spune că a avut loc un „cutremur foarte cumplit”, iar pe un ceaslov, o altă însemnare menţionează că pământul s-a cutremurat şi chiar „s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…
  3. 26 octombrie 1802 - un seism cu magnitudinea de 7,9 grade a dărâmat multe imobile, printre care şi Turnul Colţei, şi a provocat un incendiu în Bucureşti. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf şi cronicar, autorul unui „Hronograf” care prezintă istoria Ţării Româneşti între 1764 – 1815, scria despre cutremurul din 1802: „s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită (n.r. – Turnul Colţei), care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”. Etajele superioare ale turnului au fost refăcute din lemn şi clădirea a slujit o vreme drept foişor de foc. A fost dărâmată în 1888 de primarul Pache Protopopescu.
  4. 14 noiembrie 1829 - s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade. A avut o durată de un minut şi despre el dascălul de la Batiştea scria: „cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie”.
  5. 23 ianuarie 1838 - a avut loc un cutremur cu magnitudine de 7,5 grade. Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi şi 36 de case dărâmate.
  6. 31 august 1894 - seism cu magnitudinea de 7,1 grade – s-au prăbuşit malurile Prutului şi au fost distruse mai multe case vechi din Bucureşti.
  7. 6 octombrie 1908 - un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade, care a durat aproximativ 3 minute, a avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.
  8. 10 noiembrie 1940 - cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade. A omorât 1.000 de persoane şi a rănit 4.000, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.
  9. 4 martie 1977 - seismul de 7,4 grade a durat circa 55 de secunde şi a făcut 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti.
  10. 30 august 1986 - unda de şoc a unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade produs în Vrancea a făcut mai multe pagube în Basarabia. La Chişinău s-au prăbuşit 4 blocuri şi au murit 100 de persoane. În România, din fericire, s-a resimţit la o intensitate mai mică şi nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale.

La 14 octombrie 1802 pe la ora prânzului s-a produs în Vrancea un cutremur apreciat că ar fi avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. În acest cutremur au fost numai 3 morţi. Bucureştiul a fost afectat, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii.

Istoricul Marian Stroia de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti spune:
„Momentul producerii cutremurului din 14 octombrie 1802 coincide cu venirea la conducerea Ţării Româneşti a domnului Constantin Ipsilanti, a cărui sosire este legată de funcţionarea hatişerifului (Ordin sau decret emis de cancelaria Porţii otomane către marii demnitari ai imperiului şi către domnii ţărilor româneşti, purtând pecetea sultanului pentru a fi executat întocmai) din 1802. Este foarte interesant faptul că în evaluările făcute antecedentelor evenimentelor tectonice din secolul 20, seismologul Gheorghe Mărmureanu l-a apreciat pe cel din 1802 ca fiind cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României, cu o intensitate de aproximativ 7,9 pe scara Richter. Cercetând în documentele vremii, am constatat că el a fost precedat de un alt seism din 1790. Un izvor de epocă, o scrisoare din Craiova din 28 martie 1791 a unui oarecare Toader Mihail descrie corespondentului său faptul că „a treia zi după Paşti, seara, la 7 ceasuri şi 5 minotarii, s-au cutremurat pământul foarte tare cât m-am speriatu cât socotiam că va să cadă casele peste mine, ţinând 15 minotarii”. Acest cutremur n-a avut efecte puternice asupra reţelei stradale sau a celei de case.”

Conform spuselor istoricului Marian Stroia, există două surse importante, pentru cutremurul din 1802:
„Prima este cronicarul Dionisie Eclesiarhul contemporan cu evenimentele, care foloseşte următoarea formulare: „1802, octombrie, 14 s-au cutremurat pământul foarte tare de au căzut toate turlele de biserici din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită – e vorba de turnul Colțea – care era podoaba oraşului, cu ceasornic, au căzut şi s-au sfărâmat şi era atunci mare frică.” Iată o menţiune asupra impactului produs asupra mentalului public de către acest cutremur. A doua sursă este consulul austriac din acea vreme acreditat la Bucureşti, Merkelius. Acest consul a intrat în funcţie în 1788 şi stă în Bucureşti până în 1808, deci este martor la ambele cutremure. Din relatarea consulului Merkelius aflăm că „Turnul Colței, care la toate cutremurele s-a împotrivit puţin păsindu-i de acestea, de data aceasta a cedat recunoscându-se învins.” Deci această sursă confirma ceea ce ne-a spus şi Dionisie Eclesiarhul. Prăbuşirea acestui turn a avut asupra contemporanilor un foarte mare impact. Au mai căzut şi biserici vechi de 200 de ani şi un paraclis mai vechi de 3 secole.”

Leave a Reply